ARTICOLE

Diplomă de Halloween, se întâmplă în şcolile publice româneşti – republicat (initial 17-11-2013)

 De câteva zile sunt răcit destul de rău, şi nu prea m-am putut concentra asupra scrisului, însă astăzi m-am uitat pe birou şi am văzut diploma din fotografie, aşa că m-am hotărât să scriu puţin despre ea. O bucată de hârtie care a primit-o una din fetele mele de la şcoală. Interesat, are loc de semnături, o semnătura a vrăjitorului şef şi una pentru profesor. Niciunul nu a semnat.

Din diploma afișată, înțelegem că Halloween este o sărbătoare a Asociației Internaționale de vrăjitori şi vrăjitoare, bineînţeles făcând abstracţie de tot ce ştim din alte surse despre această sărbătoare. Tot de pe această diplomă ne dăm seama că vrăjitorii implică copiii în activități “sperioase, jucăușe şi ciudate”. Iată aşadar pentru noi părinţii care creştem copii şi ştim cu toţii temerile lor, există oameni care vor să-i implice în activităţi sperioase, jucăuşe şi ciudate. Acum despre activitățile jucăuşe nu ne facem griji, dar despre activități sperioase şi ciudate trebuie să îţi faci griji. Am cunoscut suficienţi copii sperioşi şi fricoşi care se tem de aproape orice, numai de jocurile vrăjitorilor ciudaţi au nevoie aceşti copii.

Două lucruri mă îngrijorează această diplomă. Primul lucru este declarația îndrăzneață a vrăjitorilor şi curajul de a ieşi în public atacând direct sistemul educaţional naţional al unei ţări. Mă întreb cum au trecut cu o asemenea diplomă prin faţa directorilor de şcoli sau a dascălilor, tocmai ei oamenii cititului, că până şi un badea Gheorghe de la ţară ar fi fost mai suspicios la o asemenea declarație îndrăzneață. După ce am făcut o mică anchetă am înţeles că deşi unii profesori nu au fost deacord, totuşi la presiunea grupurilor de părinţi şi copii le-au acceptat şi le-au plătit, bănuiesc, aceasta de dragul păcii. Vedeţi şcolile se opun de multe ori la rugăciunea “Tatăl Nostru”, vor scoaterea orelor de religie, însă pe de cealaltă parte acceptă acţiunile vrăjitorilor şi a vrăjitoarelor, ştiind că aceşti oameni sunt nişte oameni conduşi de scopuri meschine sub influenţa duhurilor rele.

Al doilea lucru, declarația vrăjitorilor este atât de demonică că oricine s-ar speria dacă ar înţelege mesajul transmis. Măriți poza şi citiţi, scrie: “anul macabru 2013”. Aceasta este de-a dreptul ridicol şi aberant, o declaraţie făcută copiilor că participă în acțiunile de moarte şi macabru ale vrăjitorilor din întreaga lume. Atâţia oameni cu educaţie, (directori, profesori, învăţători şi educatori) şi să nu citească ce scrie pe un document, iar dacă au citit nu i-a interesat declarația unor oameni atât de rău intenționați.

Faptul că aşa de uşor au intrat vrăjitorii prin şcolile româneşti arată clar ignoranţa, ridicolul şi naivitatea din şcolile publice româneşti. Mi se pare anormal să primești dintr-o școală publică o asemenea diplomă, chiar dacă până la urmă nu este decât o bucată de hârtie.

Pentru părinții credincioși evanghelici care lasă copii la toate activitățile școlare, această diplomă ar trebui să constituie un motiv în plus să-i intrebe despre ce este vorba înainte de a le spune da, mai ales atunci când unele activităţi sunt extra-şcolare sau încalcă flagrant convingerile noastre de creştini.

Accentuez încă odată la sfârşitul acestei postari, că această sărbătoare este ocultă şi demonică, promovată de nişte oameni fără Dumnezeu şi împotriva lui Dumnezeu şi a semenilor noştri, atrăgând copiii din lumea întreagă. Practicarea vrăjitoriei, chemarea morţilor şi a ritualurilor asociate cu ocultismul sunt totalmente în afară cadrului biblic. Dumnezeu le interzice cu desăvârşire.

Nu promova sărbătoarea Halloween sub nici o formă, nu permite copiilor tăi să se îmbrace în costume care afişează cranii umane, sau oase, precum şi alte însemne demonice. Sfătuiţi-vă copiii să nu accepte nimic asociat cu Halloween-ul, eu am învăţat o lecţie. Să-i învăţăm să facă faţă presiunii de grup, copiii mei nu au participat la nimic, însă unul din profesori a distribuit respectivele diplome la toţi copii indiferent dacă au participat sau nu.
România are suficiente păcate, îi mai trebuia unul, acesta este gândul meu la încheiere. Pe lângă o practicare masivă a avortului, a beţiei la scară naţională, a divorţurilor şi a adulterului, destrăbălarile care au loc la sărbătorile ortodoxe, ne mai trebuia şi sărbătoarea vrăjitorilor.

Sacrificarea copiilor la picioarele zeițelor moderne

Pentru mulți credincioși evanghelici și nu numai, nu există o definiție clară a „chipului veacului”. Unii trăiesc cu multe reflexe din trecut, însă lumea s-a schimbat atât de mult, încât trebuie să fim atenți la ceea ce numim chipul veacului, pentru că el se schimbă cu o viteză fenomenală. Așa cum am amintit în postarea precedentă, pentru mulți educația reprezintă o chestiune foarte importantă chiar dacă noi ca și părinți de la o oarecare etate ne dăm seama că nu ne-a ajutat chiar atât de mult pe cât ni se pare. Suntem în 2024 și semnalul de alarmă pe care vreau să îl trag este următorul: educația publică nu va mai fi ce a fost până acum (cu bune și rele). Cel mai mare pericol din acest sistem vine din trei direcții. Este foarte clar că cei care vor o altfel de societate nu vor viza atât de mult adulții, ci copiii, care vor fi supuși la un proces brutal de brainwashing (spălare a creierului) în sistemul educațional, în media și pe rețelele sociale, iar tu ca părinte nu vei avea soluții eficiente de a combate în vreun fel acest proces.

1) Educația fără religie. Nu deplâng aici faptul că nu vor mai permite religia în școlile publice, dacă ar fi doar atât! În primul rând, sistemul educațional din România va trebui să facă un viraj periculos spre ateism. Religia în esența ei are un cadru moral, fie că vorbim de creștinism, islam sau iudaism precum și alte religii, marea majoritate a religiilor au acest framework (cadru) moral. Odată aliniat complet la sistemul Vestic, guvernul nostru nu v-a mai putea obiecta în niciun fel. Deci poți să rămâi religios tu ca părinte, dar nu ți se va mai permite să le vorbești copiilor despre Dumnezeu, despre păcat, despre Iad etc. Religia va trebui să devină o chestiune atât de privată, încât nu vei putea spune nici măcar copiilor tăi.

2) Ideologia de gen. A doua direcție pe care sistemul educațional românesc va trebui să-l accepte este cel favorabil ideologiei de gen. Această coliziune Vest – Est este inevitabilă. Vestul nu v-a accepta o țară care își menține o poziție anti LGBTQ în sistemul public educațional, oricât de multă opoziție va veni din partea părinților și chiar a profesorilor. Ar fi fain ca afirmația mea să nu fie adevărată. Ar fi foarte bine să nu am dreptate. Sunt convins că marea majoritate a profesorilor nu vor fi de acord, dar nu vor avea de ales.

Una dintre cele mai simple realități pe care le învață omul de mii de ani, fără a merge la școală, fără a ști a scrie sau a citi este diferența biologică dintre sexe atât la oameni cât și la animale. Ei bine sistemul educațional îi va spune copilului tău dacă este băiat că poate să devină fată și invers.  Și nu numai că îl va învăța în acest mod, dar le va impune fetelor să accepte băieți în toaleta lor sau în competiții pe cei care se declară fete dar care de fapt sunt băieți în toată regula. Odată căzuți în mâinile nemiloase ale minorității LGBTQ așteptați-vă la persecuție. Va începe o mare epurare a profesorilor opozanți. Ei nu vor avea decât două alternative: conformare sau demisie. Nu cred că vor rezista atât de mulți încât să miște sistemul spre o direcție bună și aici să dea Dumnezeu să nu am dreptate. Recent Grecia (țară majoritar ortodoxă) a acceptat adopțiile copiilor către cetățenii LGBTQ . Multe țări din Europa s-au opus de-a lungul timpului acestei ideologii de gen, însă în prezent au rămas tot mai puține.

Educația reprezintă o zeiță la care omul modern se închină cu atâta ușurință fără să pună multe întrebări sau să se documenteze. Omul modern afirmă destul de des că nu are nevoie de religie și de Dumnezeu, însă paradoxal și ironic în același timp, educația îi spune mereu că știința are răspunsuri la aproape toate întrebările noastre.

În pandemia COVID, guvernele lumii au folosit știința ca o redutabilă armă de manipulare, frică și teroare psihologică împotriva noastră. Multe dintre lucrurile care se știau până la momentul respectiv în medicină au fost anulate în numele științei. Cu ajutorul ei și al medicinei, noi oamenii de rând am fost supuși la un experiment fără precedent.

3) Pachetul de vicii. Un alt mare pericol al școlii publice este pachetul de vicii la care sunt expuși copiii încă de la vârste foarte fragede. Nu există soluții împotriva drogurilor, pur și simplu de la an la an situația se înrăutățește. Europa este inundată de droguri care ajung cu ușurință în școlile publice. Nivelul de conștientizare al părinților este destul de scăzut, iar pentru mulți părinți nu este o prioritate să facă ceva în această direcție. Pur și simplu în orașe lumea este prea ocupată și își lasă copiii în grija școlii, nu este de mirare că cei care vizează copiii știu acest lucru și îl exploatează la maxim.

Ce soluții avem ca părinți?

1) Schimbarea mentalității. În primul rând trebuie să înțelegem că știința și educația nu sunt cele mai importante lucruri așa cum ni se spune mereu. Mulți părinți vor ca copilul lor să devină medic sau avocat pentru că ei cred că asta le va aduce un oarecare renume lor și copiilor lor. Urcarea pe scara socială se face prin poziția educațională mai ales dacă nu provii dintr-o familie bogată. Totuși, ce s-ar întâmpla dacă toți ar deveni doctori, avocați, IT-ști sau ingineri? Nu ar trebui să privim un zidar sau un meseriaș ca pe cineva inferior unui inginer sau avocat. Lumea nu poate funcționa doar cu doctori. Societatea modernă prin educație disprețuiește mamele casnice. Păi de ce? Cine poate fi în primul rând om fără o mamă? De ce o mamă nu este valorificată la fel de mult ca un doctor? O mamă care aduce copii pe lume și îi crește, are o mare valoare din punct de vedere spiritual și social. Marile orașe nu ar fi atât de prospere fără copiii și tinerii care vin din mediul rural, iar satele ar fi altfel dacă tinerii ar rămâne acolo. Handicapul mental care vine prin educație este în felul următor: știința are răspuns la toate problemele omului, iar pentru a avea știință ai nevoie de multă educație, iar cine nu îmbrățișează știința va fi lăsat pe dinafară. Omul poate fi om și fără educația dată de sistemul educațional. Eram copil și tata a închiriat o mare livadă într-un sat vecin. Proprietara livezii era o femeie în vârstă care aparent părea foarte educată, vorbea foarte frumos, în totdeauna își alegea cu grijă cuvintele, iar pentru că nu erau încă telefoane pe atunci, ea ne trimitea câte o scrisoare când fânul era destul de mare pentru a fi cosit. Am avut curiozitatea să o întrebăm ce educație avea și am rămas surprins când am aflat că nu părăsise satul natal pentru un liceu sau o facultate și că educația pe care o avea, o dobândise din educația păriniților, din școala primară și din citit, fiind o femeie autodidactă. Cum se face că copiii de astăzi care au parte de atâta școală, au un vocabular atât de obscen și murdar? Dacă familia nu te face om, mă îndoiesc că te face școala. Ca părinți trebuie să gândim critic și out of the box (în afara cutiei). Trăim în era internetului, copiii nu trebuie să stea toată ziua cu capul în cărți, să învețe matematică, fizică sau alte materii complicate. Dacă tot le dăm copiilor device-uri de mici, marea pierdere este că nu ajutăm să învețe lucrurile bune de pe internet. Trăim într-o eră în care informația s-a democratizat și va continua să se democratizeze. Nu trebuie să mergi la o facultate să înveți limbi străine, matematică sau fizică. Niciodată nu au fost atât de multe materiale gratuite la un click distanță. Trebuie să facem distincția dintre a avea o diplomă și a avea cunoștințe solide într-un anumit domeniu. Dacă vrei diplome pentru copiii tăi atunci trebuie să-i înrolezi în sistemul educațional, dar nu uita că s-ar putea să nu învețe ceea ce îți dorești tu. Trebuie să privim educația și știința cu anumite rezerve și din perceptiva recentă a pandemiei COVID, în numele științei omenirea a fost supusă la cele stupide și mai aberante măsuri. Vaccinarea obligatorie cu încălcarea tuturor drepturilor fundamentale ne arată cât de departe sunt dispuși să se închine oamenii în fața științei și în fața celor care susțin că o dețin, chiar dacă ulterior s-a dovedit că cei care au pus la îndoială o mulțime de măsuri au avut dreptate, dar aduceți-vă aminte de psihoza creată în rândul maselor în numele zeiței numită știință!

2) Școlile private sunt una dintre soluțiile bune pe care continui să le recomand. Dacă încă îți dorești diplome și o oarecare protecție pentru copiii tăi, atunci de departe aș zice că o școală privată este o soluție mult mai bună față de o școală publică. Nu trebuie să lași garda jos că ai dat copilul la o școală privată și acolo sunt destule pericole, dar poți fi mai relaxat decât dacă îți trimiți copilul la o școală publică cu o mulțime de copiii care provin din medii foarte degradate moral.

3) Homeschooling este una dintre cele mai bune soluții, chiar dacă nu este perfectă și nu este lipsită de anumite dezavantaje. Asta va permite copiilor tăi posibilitatea de a citi mult peste media unui copil obișnuit. Apoi ai avantajul de alege materialele pentru copiii: diferite metode de a învăța o materie, de exemplu la matematică poți alege o paletă mai largă de materiale, decât varianta standard pe care ți se impune într-o clasă obișnuită. La fel se poate alege la fizică sau engleză etc. Apoi marele avantaj este că îți „forțezi” copilul să fie autodidact. Școala publică te învață se depinzi foarte mult de profesor tocmai de aceea avem problema spinoasă a meditațiilor (un fel de educație paralelă și foarte costisitoare care arată eșecul educației publice). Eu cred că părinții din generația noastră au mulțime de avantaje pe care nu le explorează, pentru că nu pot gândi în afara cutiei în care trăiesc ei din punct de vedere mental. Sigur aici apare dezavantajul major pe care părinții îl au dacă se răsgândesc și vor să-i înroleze în sistemul public și recunoașterea diplomei mai ales la facultate.

Viața super accelerată din marile orașe unde se circulă bară la bară și avem poluare excesivă este și datorită sistemului educațional. Nu îmi vine să cred cât de liber este Clujul când iau copiii vacanță. Dacă jumătate dintre copii ar face homeschooling poluarea și aglomerația s-ar diminua considerabil, dar cred că părinții nu își doresc acest lucru chiar dacă Ministerul Educației ar recunoaște homeschooling-ul. Pentru o mulțime de părinți care aleargă de dimineață până seara, școala este un mod elegant de a scăpa de copii și de aceea prin acest sistem îi țin mereu super ocupați. Însă un număr foarte mic de copiii afirmă că le place școala. V-ați întrebat de ce? Pentru că prea mult din timpul copilăriei din ziua de azi înseamnă: școală, meditații, examene și culmea ironiei că un așa mare număr de copii reușesc să treacă prin sistemul educațional, atât de mulți ani, fără a înțelege un eseu, în schimb se aleg cu un limbaj vulgar și obscen.

Viața mai simplă de la țară

Într-un cuvânt, noi pierdem din vedere așa de multe lucruri pentru că suntem extrem de ocupați în perioada în care copiii au cea mai mare nevoie de noi și trebuie să recunoaștem că îi sacrificăm la picioarele zeiței care se numește știință și educație. Educația proiectează asupra noastră de cele mai multe ori niște așteptări nerealiste pentru copiii noștri, iar nu de puține ori o mulțime de oameni reușesc să depășească așteptările familiei în ciuda aparentelor. În cazul meu una dintre afirmațiile profesoarei mele de matematică era: vei rămâne la coada vacii. Deci asupra mea afirmația ei proiecta două realități, una era că nu voi putea face altceva decât să îngrijesc de animale, iar a doua era că un crescător de animale este considerat o persoană de jos, ceea ce nu este adevărat. Nimeni nu poate trăi cu formule matematice scrise pe o tablă, de mii de ani oamenii au nevoie de hrană care provine din ferme, gospodării, din munca grea a unor oameni pe care ar trebui să-i stimăm și să le acordăm respectul. Aplicând acestă magică sintagmă a profesoarei mele de matematică nu facem altceva decât să gonim oamenii din diverse ocupații spre ceva nenatural și să-i facem să trăiască cu o mulțime de neîmpliniri. Și care era până la urmă tragedia dacă rămâneam crescător de animale? Poate o muncă grea din punct de vedere fizic, dar mult mai ușoară din punct de vedere intelectual. Aveam parte de mult mai mult aer curat, de natură, de cântecul păsărilor, de soare și vânt și multe altele. Această distorsiune pe care educația și știința proiectează asupra omului modern gonește oamenii de la țară și îi îngrămădește în marile orașe și trebuie să recunoaștem că educația îți aduce un alt set de provocări din punct de vedere profesional: o viață în fața unor ecrane, puțină mișcare fizică, multă hrană despre care nu ai idee cum a ajuns în farfuria ta și blocajul de a trăi în oraș. Pe măsură ce omul se urbanizează și devine din în ce mai educat, devine și mai incapabil să trăiască în natură pentru că el își pierde abilitățile de a supraviețui fără card, supermarket, telefon și fără internet. Omul educat din oraș este mult mai vulnerabil decât omul de la țară care și-a mai păstrat din independență și autonomie.  Deci cu alte cuvinte educația îți dă ceva dar îți ia altceva, încetul cu încetul educația și știința nu te face mai liber și mai independent, ci mult mai dependent de o mulțime lucruri pe care bunicii tăi nu le-au avut și au trăit. Nu demult am fost la țară la părinți. Tatăl meu a trebuit să taie un vițel și l-am ajutat la jupire și tranșare. Mi-am dat seama că dacă ar fi trebuit să fac eu singur toată treaba, nu m-aș fi descurcat, plus nu aș fi avut curajul să înjunghii o vită, cu toate că am copilărit la țară.

Dacă aș fi din nou tânăr cu mintea de acum cu siguranță nu aș mai idealiza viața de la oraș. Aș rămâne undeva la țară la 10-15 km de oraș. Aș alege homeschooling pentru copii, iar o parte din timp le-aș da treabă în gospodărie. Cu siguranță aș crește animale. Dar multe din greșeli nu mai poți să le recuperezi în viață. Există mulți părinți care se întorc la țară, dar rămân tot cu mentalitatea de oraș, respectiv nu cresc animale, țin terenul pentru gazon, rămân prea conectați cu orașul și nu își dezvoltă autonomia, cumpără lapte și cartofi de la magazin.

Alte greșeli pe care le fac părinții

Fără a avea pretenția că le știu pe toate, trebuie să recunosc că Noul Testament nu prezintă foarte multe învățături legate educația copiilor mai ales că perioada în care s-a scris cărțile Noului Testament sunt la 2000 de ani distanță. Dar un principiu biblic care se aplică familiilor noastre este să-i creștem în frica și învățătura Domnului. Acest principiu este subminat complet de educația sec. 21 care se dorește a fi ateistă și pro LGBTQ. Ce construiești tu acasă în familie, educația va încerca să dărîme din viața copiilor tăi. Sunt o mulțime de părinți care cred că ceea ce pun ei în copii este mai puternic decât ceea ce primesc copiii la școală. Ei nu numai că au pretenția ca copiii lor să reziste, dar chiar au pretenția ca ei să fie în stare să-i combată pe profesorii sau colegii lor. Realitatea tristă e că un număr mic de copii rezistă la un asemenea experiment pentru că vârsta își spune cuvântul. Apoi te uiți la părinți, ei își doresc ca pruncii lor să facă ceea ei ca părinți nu sunt în stare. Câți dintre părinții credincioși iau cuvântul la ședințele cu părinții să-și prezinte convingerile și să sufere crucea lui Cristos? Câți își prezintă convingerile în corporații sau la locul de muncă? Prea puțini, dar au pretenția ca copii lor să reziste și să depună o mărturie la o vârstă când încă nu au claritate legată de conceptul despre lume și viață din perspectivă creștină.

Există un oarecare consens cu privire la cele mai multe greșeli pe care le facem ca părinți tineri care au repercursiuni pe termen lung. Sigur lista, nu este exhaustivă și rămâne deschisă…

a) A nu seta limite. Atunci când surprinzi copilul că a făcut ceva rău reacționezi, dar tu nu ai arătat copilului limitele. Copilul trăiește mereu cu o incertitudine în ce privește binele și răul, dar dacă îi spui care sunt limitele poate să facă lucrurile pe care le face mai liniștit fără să se panicheze sau să trăiască într-o tensiune continuă.

b) A oferi o viață cât mai bună copiilor fără a le cere și lor ceva în schimb. Există o mulțime de părinți care vor să le ofere copiilor foarte multe lucruri prin care revanșează trecutul lor sau copilăria lor cu multe lipsuri. Această perspectivă îi face pe copiii să trăiască cu ideea că toate lucrurile li se cuvin, în acest mod îi crești cu un handicap evident: tu sau alții din familie fac totul inclusiv treburile gospodărești și copilul tău este mic rege care trebuie servit non-stop.

c) A nu petrece timp individual cu copilul tău. În goana de a le oferi cât mai multe lucruri copiilor noștri, uităm de valoarea prieteniei noastre cu ei. Mulți părinți aleargă de dimineața până seara și nu consideră prietenia o prioritate. Nu-i de mirare că odată ajunși la vârsta adolescenței, mulți copiii se răzvrătesc și își găsesc prieteni și anturaje nepotrivite.

d) A pune căsătoria pe locul doi sau chiar mai jos. Cred că cel puțin în cultura noastră post-decembristă, o mulțime de părinți au acceptat o ruptură în viața de familie (soț / soție) din dorința de a da un viitor mai bun copiilor, tocmai de aceea s-a permis în familiile noastre plecarea unui soț în străinătate ca să facă bani mulți. Copiii nu pot lua locul partenerului de viață, nimeni dintre noi nu ar trebui să permită celui rău o astfel de ruptură soț / soție de dragul copiilor ori al altui lucru. În multe cazuri acest lucru a dus la divorț.

e) A nu arăta aprecierea pentru lucrurile bune care le fac copiii. Natural este mai ușor să le spunem copiilor noștri atunci când greșesc, dar ne este mai greu să le arătăm mulțumirea și aprecierea atunci când fac lucruri bune.

f) A crede că poți să-ți educi copiii fără Dumnezeu. De teama de fi considerat rămas în urmă, mulți părinți se străduiesc să educe copiii moral, dar să nu le spună copiilor despre Dumnezeu, păcat, mântuire și iad. Moralitatea și educația bună sunt produse auxiliare ale unei vieți transformate de Dumnezeu. Noi nu putem fi buni prin noi înșine, noi nu putem să rămânem în relații bune și să avem moralitate dacă îl scoatem pe Dumnezeu din viața familiei noastre.

g) A nu-i disciplina. Educația progresistă neagă valoarea disciplinei, și deși nu sunt în favoarea violenței, uneori o nuielușă face mai mult decât o mie de vorbe (Proverbe 13:24 „Cine cruță nuiaua își urăște fiul, dar cine-l iubește îl pedepsește îndată”).  Renunțarea la orice pârghie de disciplină corporală va aduce în școli la o mulțime de indivizi bruți și needucați, pentru că la unii copiii nuielușa este singurul remediu, oricât s-ar nega acest lucru.

h) A face favoritisme. Unii părinți își aleg copilul favorit în defavoarea altuia sau altora. Acest mod de abordare produce traume în copiii lăsați pe dinafară și o competiție nesănătoasă între părinți, mai ales când ambii părinți își aleg favoritul.

Închei cu următorul gând: – în viață e mai important să fii om, nu te lăsa păcălit că educația și știința poate face din copilul tău un om în adevăratul sens al cuvântului! De fapt în multe cazuri dovedește contrariul.

Educația copiilor – Marile pericole în secolul 21

Boy in Brown Shirt Writing on Notebook

Educația copiilor nu este neapărat o misiune publică asumată în discursurile mele, totuși nu pot trece cu vederea adesea naivitatea atâtor părinți în bisericile noastre penticostale. Și iată un exemplu atât de banal: – peste tot vezi jucării care au într-o formă sau alta culorile curcubeului (simbol confiscat de LGBTQ). Ce îmi spune acest lucru?

1) Că părinții au cunoștințe foarte limitate despre amploarea mișcării LGBTQ și toate formele agresive de propagandă țintită către cei mici începând cu cele mai fragede vârste.

2) Că liderii bisericilor știu atât de puțin despre acest lucru sau au un mesaj neactualizat pentru părinții tineri.

3) Că cei care se declară mereu un fel de conservatori între conservatori au la fel, cunoștințe foarte puține despre acest lucru.

Să vă dau exemplu cum văd lucrurile: mulți predicatori fac mult caz pe tot felul de lucruri neesențiale cum ar fi: forme de închinare, tunsori, machiaj, barbă etc, în timp ce lucruri extrem de grave cum ar fi propaganda LGBTQ trec atât de neobservate, încât copiii lor își duc peste tot acele jucării cu simbolurile celei mai distrugătoare ideologii care a existat vreodată. Așa că peste ani se vor culege roadele. Vor fi copii care vor cere (la fel cum se întâmplă în Occident) ca părinții lor să își dea acordul pentru operații de schimbarea sexului. Alți tineri se vor declara homosexuali sau lesbiene, nu pentru că au convingeri personale în această direcție, ci pentru că mișcările LGBTQ a început și în țara noastră o campanie masivă de brainwashing (spălare de creier) a tinerilor și copiilor. Deși pare la distanță, este posibil să fie mai aproape decât credem.

Un mesaj relevant, despre pericole contemporane, adresat în special familiilor tinere nu poate fi transferat în zona unor conferințe exclusiviste, ci va trebui adoptat ca o normă. Nu poți echipa generația de azi să lupte cu fantomele trecutului, astăzi biserica secolului 21 are la orizont o paletă mult mai largă de noi pericole exterioare care nu au fost în generațiile trecute.

Lot și-a pierdut familia după ce a pășit dincolo de porțile Sodomei și chiar dacă ani de zile nu ne-am gândit că ni se poate întâmpla și nouă. Astăzi și dacă stai pe vârf de munte și ai un smartphone să știi că nu ești deloc departe de centrele mondiale de propagandă ale Sodomei moderne. Toți algoritmii rețelelor sociale au un pachet generos de propagandă LGBTQ.

Am lucrat cu diverse tehnologii încă din anii 2000, deci am 24 de ani de când folosesc pc-uri și îmi aduc bine aminte de limitările internetului de acum 20 de ani în urmă, însă astăzi internetul poate fi considerat pure evil (răul pur) din simplul motiv că poate fi accesibil nefiltrat de la vârste foarte fragede. Noua suzetă a copiilor este YouTube, TikTok și alte rețele sociale. Dragi părinți, nu lăsați copiii pe mâna nemiloasă a ideologilor LGBTQ sau al altor platforme care vă hrănesc copiii cu cele mai perverse imagini sau videoclipuri!

Nu pot trece cu vederea relax-ul pe care îl adoptă unii părinți în ce privește prezența copiilor lor pe rețelele sociale. Snapchat sau Instagram la o vârstă fragedă? Hmm.. de ce? Să nu vă mirați de depresie, în multe cazuri este legată de consumul direct de conținut online. Nu este atât de greu să setezi un parental control, însă din naivitate și ignoranță mulți părinți nu iau nicio măsură, chiar dacă încredințează copiilor telefoane inteligente la o vârstă nepotrivită.

Ce să mai spun de droguri? Învățământul public este din păcate un loc extrem de riscant din cauza ratei imense de copii și tineri care încep să consume stupefiante de la vârste din ce în ce mai fragede. Droguri de la 12 ani? Da, se poate. Când copilul tău devine dependent, Ministerul Educației dă din umeri. Șansa de recuperare este destul de mică fără niște eforturi considerabile. De aceea, dacă școala a devenit un loc atât de riscant, este mai bine să îți dai copilul într-un loc mai sigur, o școală privată sau de ce nu în sistem homeschooling. Știu că există riscul să nu ai un copil atât de ”educat”, dar este mai important să ai un om normal. Drogurile îți transformă cu ușurință copilul într-un monstru, iar dacă îl pierzi nimeni nu te va felicita pentru intenție, ci te va compătimi pentru deznodământ, iar de ajutat prea puțini vor veni în jurul tău când vor ști că ai în familie consumatori de droguri!

Propun câteva soluții.

1) Dacă ești părinte de preșcolari sau ai copii în clasele primare trebuie neapărat să ai grijă ce device-uri dai copiilor tăi. Nu permite folosirea internetului fără control parental sub nici o circumstanță. Ai grijă de internetul de acasă, computere, tablete, televizor etc. Interzicerea nu este o soluție, copiii se vor duce la alții să se uite la desene sau alte surse de divertisment, internetul trebuie monitorizat și controlat.

Ai grijă de influența LGBTQ în familia ta. Filtrează jucăriile, ai grijă la ce se uită copiii tăi. Ai grijă ce manuale și materiale primesc copiii tăi. O să fii surprins că printre cele bune, o să găsești materiale cu amprenta LGBTQ.

Nu uita că școala publică poate fi cea mai mare pierdere a familiei tale, acolo există cele mai mari pericole, cele mai distrugătoare anturaje, ținând cont cât de vulnerabili sunt cei mici sau adolescenții. Educația nu este atât de importantă atunci când cântărești bine lucrurile. Noi credincioșii nu ar trebui să glorificăm educația mai ales dacă există riscul să ne pierdem copiii. Astăzi există școli private sau de ce nu homeschooling, chiar dacă statul încă se opune sistemelor alternative de educație.

Nu în ultimul rând, creează o atmosferă deschisă discuțiilor în familie. Ținerea acestor subiecte tabu în familia ta posibil, să agraveze situația.

Nu lăsa subiectele dificile în grija celor de la școală sau de la biserică.

2) Dacă ești un lider / prezbiter / pastor informează-te. A vorbi generației tinere mereu de pocăință în termenii de gândire care cuprind păcatele obișnuite din cumunitatea ta (ex. vorbire de rău, certuri sau accentul pe chestiuni exterioare care privesc generația tânără) fără să înțelegi lumea în care trăiesc generațiile de copii / tineri nu faci decât să ignori problemele cele mai grave cu care se confruntă ei. Încearcă să înțelegi ideologiile care îi modelează zilnic, care sunt atacurile la care sunt supuși la școală sau atunci când consumă conținut online.

Dacă stă în puterea ta, ține cel puțin o predică lunară în biserica unde slujești despre pericolele din exterior (droguri, LGBTQ, internet și altele)

Nu uita că luptele cele mai aprige sunt din exterior. Din nefericire prea mulți dintre noi ne luptăm între noi fără să ținem seama că dacă nu avem comunități puternice în interior suntem deja învinși!

Vlădeasa 2024