Tot mai des văd tineri pe net care își regizează momentul când își cer partenerele în căsătorie. După părerea mea, nu numai că este o chestiune prostească să-ți regizezi viața după modelul hollywoodian și să-ți pui pozele pe net, dar ni se induce ideea că bărbații au devenit niște închinători ai femeii. Imaginile respective divulgă faptul că avem de a face cu un nou tip de bărbați fără prea multă bărbăție, oameni cu un profil feminizat.
Biblia ne spune clar: bărbatul este capul femeii. După modelul norvegian este invers, femeia este capul bărbatului. Biblia nu ne dă dreptul să ne umilim soțiile, nu aș aștepta niciodată ca soția să mi se închine. Însă nici invers nu mi se pare o normalitate. Unde nu-i cap vai de picioare, spune o vorbă românească. Cam așa au ajuns multe familii în zilele noastre, ele conduc, iar sunt ei supușii.
Cum s-a folosit Satana la început de femeie așa se folosește și la urmă, multe femei răstoarnă ordinea pusă de Dumnezeu, iar bărbații tac molcom. Femeia astăzi predică, femeia este în armată, femeia conduce ministere, iar la evanghelici unele conduc biserica locală. Parcă fără imaginea femeii nu există marketing, inclusiv literatura evanghelică abundă de cărți cu publicitate feminină. Ce să mai zic de îmbrăcăminte! Toate televiziunile creștine au în studiouri femei care nu găsesc în garderoba lor fuste sau rochii mai generoase. Și la adventiști, și la penticostali și la baptiști aceeași nerușinare feminină. Bărbaților, ce s-a întâmplat cu noi? Unde ne este autoritatea de a vorbi adevărul?