Distincția dintre cele două botezuri în Fapte 8

Faptele Apostolilor 8:16 (VDC) „Căci nu Se pogorâse încă peste nici unul din ei, ci fuseseră numai botezaţi în Numele Domnului Isus”.

Una dintre argumentațiile cesationiștilor este că Duhul Sfânt se primește la convertire, atunci când omul aude Evanghelia și răspunde afirmativ prin pocăință.

Deși cartea Faptelor ne oferă mai multe argumente să credem că darurile Duhului nu au încetat odată cu primele generații de apostoli, iată un exemplu (deși nu singurul), în care se poate vedea foarte bine distincția dintre cele două botezuri: botezul în apă și botezul cu Duhul Sfânt.

Versetul anterior celui citat la începutul postării ne spune: „Aceştia au venit la Samariteni, şi s-au rugat pentru ei, ca să primească Duhul Sfânt

Cum și-au dat seama apostolii că nu se pogorâse Duhul peste ei? În mod cert apostolii aveau niște așteptări atunci când cineva se convertea. Apoi sunt convins că experiența lor personală era cumva și un fel de normativ pentru cei care se alăturau bisericii. Să nu uităm ce a spus Petru în prima sa predică rostită cu multă autoritate și putere în Fapte 2: „Pocăiţi-vă”, le-a zis Petru, „şi fiecare din voi să fie botezat în Numele lui Isus Hristos, spre iertarea păcatelor voastre; apoi veţi primi darul Sfântului Duh.

Căci făgăduinţa aceasta este pentru voi, pentru copiii voştri, şi pentru toţi cei ce sunt departe acum, în oricât de mare număr îi va chema Domnul, Dumnezeul nostru.”

Observați câteva elemente esențiale:

a) Primirea Sfântului Duh este făgăduință rostită cu sute ani înainte de venirea lui Mesia, el citează din cartea profetului Ioel.

b) Neceistă de regulă cel puțin doi pași anteriori: pocăință și botezul în apă.

b) Nu este o făgăduință limitată doar la apostoli, având în vedere enumerarea multor generații, (copiii voștri, cei ce sunt departe acum)

În concluzie pentru apostolii din Fapte, botezul cu Duhul Sfânt era o așteptare legitimă, normativă și nu excepțională așa cum se întâmplă astăzi pentru mulți dintre credincioși. Cesationiștii de obicei rezolvă această chestiune punând totul în convertirea inițială (pocăință, credință și botezul în apă) excluzînd de regulă orice tentativă a credinciosului de a avea botezul cu Duhul Sfânt. Nu intru în detaliile teologiei cesationiste, dar rămân cu o întrebare, unde este consecvența interpretării Scripturilor?

Posted in Botezul cu Duhul Sfânt, Crez and tagged .

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *