Creștinismul evanghelic contemporan își pierde tot mai mult convingerile pentru care înaintașii noștri au plătit un preț foarte mare. Dacă în trecut evenghelicii refuzau cu încăpățânare aproape orice li se părea contaminat de lume, astăzi multe biserici evanghelice evită să articuleze adevărurile incomode ale Evangheliei. Indecența și senzualitatea este tolerată în toate sferele vieții noastre: în adunările noastre publice multe femei se îmbracă atât de indecent încât ai impresia că cele mai multe nu au citit niciodată Biblia. Ce să vorbim despre muzica evangelică de pe YouTube sau de modul cum se îmbracă femeile la locul de muncă!
Vremurile noastre nu sunt grele din punct de vedere economic, mai ales dacă ne uităm 30 de ani în urmă, dar sunt grele din punct de vedere spiritual. Uneori suntem gata să cheltuim multe resurse materiale pentru tot felul de proiecte „spirituale”, dar nu vrem să plătim prețul de a recupera mărturia creștină și a ne confirma în voia lui Dumnezeu.
Când mă gândesc doar la referendumul pentru familie, am puține speranțe că generația noastră va lupta să combată teoriile LGBTQ sau progresiste. Plecarea în masă a românilor nu a fost o binecuvântare pentru România, ci poate a fost cel mai mare act de lașitate din istoria românilor, iar faptul că inclusiv noi evanghelicii am fugit cu grămada în Europa de Vest am demonstrat că am crezut mai degrabă în euro sau în dolari decât în Dumnezeu, am crezut că dumnezeul Occidentului este mai puternic decât Dumnezeul nostru.
Biserica are nevoie de lideri care articulează adevărul cu orice preț, chiar cu riscul unei igienizări a bisericilor, căci mulțimile de oameni compromiși nu vor plăti niciodată prețul să-l urmeze pe Isus și nu vor purta crucea Lui.
